Introducere
(15 min.)

• PP
• D

Obiective

• Elevele/Elevii se vor implica și vor afla informații cheie despre evenimentele din jurul „ cazului Maria” și dezbaterea publică ulterioară asupra cazului.

Pregătire

• Profesorul/cadrul didactic oferă suficiente copii ale materialelor 3, 4 și 5 (trei grupuri) și asigură condițiile tehnice pentru proiecția videoclipurilor materialului 1 și 2.
• Flipchart, blackboard sau smartboard sunt disponibile.
• Profesorul/cadrul didactic se poate pregăti singur pentru oră, citind/informându-se despre istoria romilor (a se vedea, de exemplu, „Fișele tehnice despre istoria romilor”, https://www.coe.int/t/dg4/education/roma/histoculture_EN.asp)

Acces

• Etapă 1 Profesorul/cadru didactic arată videoclipul produs de Fundación Secretariado Gitano (Materialul 1) și distribuie transcrierea.
  • Există subtitrări in diferite limbi.
• Etapă 2 Profesorul/cadrul didactic introduce tema modulului și răspunde la toate întrebările elevelor/elevilor din material. Elevele/Elevii pot pune întrebări precum:
  • Cine sau ce sunt romii?
  • Ce înțeleg oamenii când spun „țigan”?
  • Ce este antigipsismul?

Secțiunea principală
(15 min.)

• A

• Etapă 1 Profesorul arată videoclipul produs de Deutsche Welle (Material 2) și distribuie transcrierea.
• Etapă 2 Profesorul trebuie să împartă elevele/elevii în trei grupuri de dimensiuni egale.
• Etapă 3 Grupul 1 va citi informațiile din Materialul 3 și va răspunde la întrebările din fișa de lucru.
• Etapă 4 Între timp, grupul 2 citește comunicatul de presă emis de Consiliul Central al Sinti și Romilor germani(Materialul 4) și face fișa de lucru corespunzătoare.
• Etapă 5 Grupul 3 citește piesa informativă a lui Benjamin Ignác despre cazul „Maria” din perspectiva ONG-urilor rome (Materialul 5) și completează fișa de lucru.
• Etapă 6 În această fază, profesorul ar trebui să fie disponibil pentru a sprijini activitatea elevelor și elevilor, pentru a răspunde la întrebări și pentru a reduce problemele de înțelegere.
• Etapă 7 Profesorul poate încuraja grupurile să găsească propriile exemple de raportare discriminatorie și să le prezinte restului clasei. În acest caz, va fi imperativ să punctăm și să discutăm elemente ale raportării discriminatorii în cadrul exemplelor prezentate. Acestea pot include:
  • Generalizări inadecvate
  • Generalizări aproximative și / sau concluzii incorecte
  • Întrebări sugestive care sunt enunțuri de fapt
  • Utilizarea de declarații discriminatorii sau limbaj derivat de la terți fără comentarii sau contextualizare
  • Raportări selective: imagini stereotipice
  • Limbaj emoțional sau dramatic

Prezentarea rezultatelor
(15 min.)

• PE

• Etapă 1 Acum, grupele separate prezintă pe scurt rezultatele muncii lor de grup către restul clasei.
• Etapă 2 În funcție de disponibilitatea facilităților, se pot utiliza o tablă inteligentă sau pot scrie alternativ informații relevante pe tablă sau pe un flipchart.
• Etapă 3 Profesorul ar trebui să corecteze orice informație inexactă sau să adauge/completeze lucruri pe care elevele și elevii le-au omis sau orice detaliu relevant.
• Etapă 4 Rezultate cheie:
  • Maria a atras atenția polițiștilor, deoarece pielea ei deschisă și culoarea părului blond nu se potriveau cu percepția rasială asupra lor.
  • Mass-media a raportat cazul la nivel mondial, deoarece povestea se potrivea stereotipului adânc înrădăcinat al „țiganilor”, cei care răpesc copilul.
  • Acțiunile poliției din Grecia au avut consecințe asupra romilor din întreaga lume, deoarece se bănuia că aceștia sunt răpitori de copii și trăiau cu spaima că proprii lor copii ar putea fi luați.

Introducere
(10 min.)

• PP

Obiective

• Examinând câteva exemple, elevele și elevii se ocupă îndeaproape de prejudecățile antigypsyiste care susțin că așa-numiții „țigani” răpesc în mod regulat copiii.

Pregătire

• Profesorul/cadrul didactic oferă suficiente exemplare de {1}Fake news{/1} (Material 6), {2}Atacuri în Italia{/2} (Material 7) și {3}The Hunchback of Notre Dame{/3} (Material 8 ) (trei grupuri).
• Flipchart, blackboard sau smartboard sunt disponibile.

Acces

• Etapă 1 Profesorul explică că imaginile negative despre așa-numiții „țigani” au existat de secole și că există încă prejudecăți vechi, oricât de absurde ar fi acestea.
• Etapă 2 Profesorul/cadrul didactic ar trebui să treacă la următoarea fază, spunându-le elevelor și elevilor că una dintre aceste prejudecăți vechi de secole se concentrează în jurul ideii că așa-numiții „țigani” răpesc copiii în mod regulat și că acum vor privi mai atent această prejudecată în grupul de lucru.

Secțiunea principală
(15 min.)

• GL

• Lucrând în trei grupuri mici, elevele și elevii explorează acum o serie de exemple de prejudecăți antigypsiste în legătură cu presupusa răpire a copiilor de către „țigani” și îndeplinesc sarcina atribuită grupului lor:
  • Grup 1: {1}Fake news{/1} (Material 6)
  • Grup 2: {1}Atacuri în Italia{/1} (Material 7)
  • Grup 3: {1}Cocoșatul de la Notre Dame {/1} (Materialul 8)

Prezentarea rezultatelor
(20 min.)

• PE
• OE

• Etapă 1 Fiecare grup de elevi prezintă acum rezultatele sale celuilalt grup. Acestea ar trebui să se axeze pe rolul prejudecăților în jurul unei presupuse răpiri de copii de către un presupus ‚țigan‘ , în exemplul pe care îl descriu.
• Etapă 2 Rezultate cheie:
  • Elevele și elevii recunosc suprapunerile/coincidențele exemplelor prezentate și văd legătura cu raportarea la „Cazul Maria“.
  • Elevele și elevii își dau seama cum aceste stereotipuri pot duce la excluderea și violența împotriva romilor și sinti.
  • Elevele și elevii își dau seama că stereotipul nu se bazează pe o generalizare falsă, ci pe o teamă adânc înrădăcinată în societatea care este proiectată asupra populației rome și sinti.
• Etapă 3 Elevele și elevii discută despre orice similitudini cu cazul „Maria” și ce diferențe există.
• Etapă 4 Profesorul poate încerca să afle dacă elevii au auzit de aceste prejudecăți în orice alt context.

Introducere
(5 min.)

• PP

Obiective

• Elevele și elevii vor învăța și vor reflecta asupra modurilor în care construcția grupurilor de persoane definite prin caracteristicile esențiale poate da naștere discriminării, excluderii și ostracizării. Până la sfârșitul lecției, elevii ar trebui să fie conștienți de procesele de esențializare și atribuire (a caracteristicilor) ca două etape sau faze în formarea prejudecăților antigipsy(antițigănești).

Pregătire

• Profesorul oferă autocolante colorate (papetărie). Punctele trebuie să aibă maximum două diferențe, de ex. culoare (roșu, albastru, galben etc.) și marcaje (de exemplu, unii au un punct negru mai mic în centru, sau nu).

Acces

"Punct pe frunte"

• Etapă 1 Profesorul le cere elevelor/ elevilor să-și aducă scaunele în cerc și să închidă ochii aproximativ un minut. De asemenea, elevii ar trebui să fie sfătuiți să nu permită nicio discuție pe durata exercițiului.
• Etapă 2 Profesorul îi pregătește pe elevi/eleve că, atunci când au deschis ochii, vor vedea o mică schimbare în aspectul celorlalți, dar nu explică care va fi acea schimbare.
  • Profesorul ar trebui să aibă grijă atunci când distribuie punctele pentru a evita reproducerea grupurilor și ierarhiilor existente în cadrul clasei (de exemplu, oferind tuturor membrilor unui grup de prietenie aceeași culoare).
  • Orice elev care nu vrea să ia parte din cauza caracterului inițial „secret” al exercițiului poate fi dat la o parte și li se spune că „schimbarea” este un mic sticker/adeziv pe frunțile elevilor.
• Etapă 3 Când elevele/elevii și-au închis ochii, profesorul se întoarce și așează autocolantele pe fruntea elevelor și elevilor. O elevă sau un elev nu primește niciun autocolant. În niciun caz, acest elev nu trebuie să fie unul pe care, în viața de școală cotidiană, restul clasei tind să îl considere un „străin”, il iau drept un outsider.
• Etapă 4 La sfârșit, profesorul ii invită pe elevi/eleve să deschidă ochii.

Jocul de rol folosit aici este inspirat și se bazează pe exercițiul „Dot on your frunte” (Punkt auf der Stirn) dintr-un manual practic german despre antigypsysm pentru uz școlar și educațional extracurricular (Methodenhandbuch zum Thema Antiziganismus für die schulische und außerschulische Bildungsarbeit) emis de Alte Feuerwache eV Jugendbildungsstätte Kaubstraße, 2014, p. 110-113.

Joc de rol
(10 min.)

• Etapă 1 Profesorul le oferă elevilor următoarea sarcină: „Aveți șapte minute pentru a forma grupuri fără a vorbi unii cu alții.”
• Etapă 2 În cele șapte minute care urmează, profesorul observă în primul rând ce se întâmplă. Ar trebui să acorde o atenție deosebită dinamicii care apare în rândul elevilor, astfel încât elevii să poată fi susținuți pentru orice stare emoțională care apare în timpul procesului. Elevele și elevii nu trebuie să fie obligați să participe la nimic unde se pot simți inconfortabil. În plus, profesorul trebuie să se asigure că elevii nu vorbesc și să ofere actualizări periodice cu privire la timpul rămas.
  Exercițiul ar trebui să dureze întotdeauna șapte minute, chiar și atunci când formarea grupului pare completă înainte de expirarea acestei perioade, iar elevii declară că au terminat. Continuarea până la sfârșitul perioadei alocate poate permite apariția unor procese dinamice suplimentare de formare a grupului și, în unele cazuri, a unor acte creative de către indivizi sau grupuri. Dacă se întâmplă acest lucru, profesorul ar trebui să observe cu grijă ce are loc.
• Etapă 3 După ce s-au scurs șapte minute, profesorul le spune elevelor și elevilor că pot vorbi din nou și le cere să se adune în cerc, rămânând în grupurile în care s-au organizat.

Analiză și discuție
(30 min.)

• D
• OE

• Scopul discuției care urmează acum este de a permite elevelor/elevilor să reflecteze împreună asupra exercițiului împreună și să conecteze experiența la subiectul antigypsism.
• Profesorul poate dori să pună următoarele întrebări pentru a iniția discuții:
  • De ce ați format grupurile în acest mod?
  • Cum ați experimentat (individual) procesul formării grupurilor? V-ați simțit binevenit în grupul vostru sau v-ați simțit ca și cum ceilalți v-ar tolera doar?
  • Cum v-ați simțit „etichetat” cu autocolantele?
  • (La elevă sau elev fără sticker) Cum te-ai simțit în timpul exercițiului? Te-ai simțit dezavantajat și părăsit, sau special și liber?
• Profesorul/cadrul diactic direcționează la experiența de zi cu zi a elevelor și elevilor despre:
  • Cine decide cine suntem și ne determină identitatea?
  • Cum se formează grupele în viața voastră școlară?
  • In ce mod formarea unui grup poate provoca probleme?
  • Cum putem fi mai conștienți de procesele de excludere?
• Atunci când trec de la exercițiu la tema antigipsysm/anțigănism, profesorii ar trebui să exploreze aspecte ale proceselor sociale de atribuire a caracteristicilor, inclusiv contradicții apărute între imaginea de sine a unei persoane și imaginea pe care o dețin alte persoane, influențe ale societății asupra atribuțiilor făcute persoanelor fizice sau grupurilor și probleme ale identității.
• Profesorul ar trebui să se asigure că vor apărea următoarele aspecte în discuție:
  • Procesul de formare a grupului care a avut loc în „exercițiul punctelor” a fost în afara controlului individual al elevelor și elevilor în două moduri: a) punctele (precum stigmatele) au fost prescrise/aplicate de o autoritate externă și b) elevele și elevii au primit o serie de semnale de la alți elevi în ce grup au fost „presupuși” că ar trebui să aparțină.
  • Nu există niciodată un mod complet neechivoc/lipsit de ambiguitate de a împărți oamenii în grupuri, în conformitate cu diferențele externe efective/reale sau presupuse.
  • Sunt întotdeauna câțiva oameni deosebit de proactivi/implicați/angajați care adună grupuri și conduc procesul de formare a acestora. Trebuie să examinăm mai de aproape rolul lor și modul în care fac ceea ce fac.
  • Procesele de formare a grupurilor au loc întotdeauna pe baza unor categorii construite/structurate social - asta înseamnă că oamenii creează aceste categorisiri. Nu este vorba despre culoarea reală a pielii sau a părului (sau alte caracteristici distincte) ale oamenilor, ci mai degrabă despre percepțiile sociale ale acestor caracteristici. Acest punct va necesita un accent deosebit dacă elevele și elevii încep să facă analogii între „puncte” și culoarea pielii sau alte caracteristici.

Introducere
(20 min.)

• D
• OE

Obiective

• Până la sfârșitul acestei lecții, elevii ar trebui să înțeleagă procesul de esențializare care a condus la evenimentele din jurul „Maria” și să poată identifica și distinge procesele de esențializare și atribuire (a caracteristicilor) ca două etape sau faze în formarea prejudecăților antigipsiste.

Pregătire

• Profesorii ar trebui să se pregătească textul „Funcționarea prejudecăților antigipsiste” (informații de fond, Material 9).
• Ei asigură cerințele tehnice pentru proiecția unei imagini statice (codul ora 00:04) din video din Materialul 2.

Acces

• Etapă 1 Pentru trecerea la tema antigipsism, profesorul le cere elevelor/elevilor să se gândească la „exercițiul punctual” și să încerce să identifice o caracteristică (precum diferitele puncte) care a jucat un rol decisiv în clasificarea persoanelor implicate în cazul 'Maria'.
• Etapă 2 Pentru a-i ajuta pe elevi, profesorul le poate reaminti comunicatul de presă emis de Consiliul Central al Germaniei Sinti și Romilor (Materialul 4):

  (Citat din comunicatul de presă)

  „Consiliul central este de părere că acțiunile poliției în acest caz s-au bazat exclusiv pe criterii pseudo-etnice, și anume că copiii blonzi găsiți cu părinți sau îngrijitori romi constituie motive pentru suspiciunea poliției de activitate ilegală.”

• Etapă 3 În urma acestui fapt, profesorul le arată elevelor și elevilor imaginea „Maria” și părinții ei adoptivi din filmul Deutsche Welle (Material 2) și îi întreabă dacă pot gândi, de ce această imagine a apărut în aproape toate rapoartele media despre caz.
• Etapă 4 În plus, profesorul poate întreba elevele și elevii - dacă problema nu apare de la sine - ce cred ei că s-ar fi putut întâmpla dacă părinții ar fi fost blonzi și copilul cu ten închis?
• Etapă 5 Este important să subliniem faptul că „criteriile pseudo-etnice” menționate în comunicatul de presă al Consiliului Central al siti și al romilor au o influență nu numai în sectoarele societății care tind să adere la viziuni de dreapta sau populiste, ci și - adesea - în mod inconștient - în organizațiile și mass-media mainstream care se consideră că au standarde editoriale ridicate.

Diagrama pentru rezumarea învățării
(20 min.)

• PP

• Etapă 1 Profesorul creează acum o diagramă (vezi Materialul 10) care prezintă o imagine de ansamblu a modului în care apar prejudecățile antigipsiste.
• Etapă 2 Este mai util ca profesorul să completeze diagrama în timp ce dă explicația, mai degrabă decât să arăte schema/diagrama completă și apoi să explice.
• Etapă 3 Profesorul ar trebui să ofere o explicație deosebit de detaliată a fazelor/etapelor 1 și 2 ale procesului. În acest mod ei se pot referi atât la fenomenul de clasificare bazat pe asumarea unei nuanțe a pielii uniforme a romilor, Sinti(pasul 1), cât și la prejudecățile despre presupusa răpire a copilului ca atribuire/imputare a unei trăsături față de romi (pasul 2) și legate de principiile mai generale care stau la baza prejudecății.
• Etapă 4 În concluzie, profesorul ar putea dori să explice că percepțiile antigypsiste sunt/pun bazele unor cazuri repetate continuu de discriminare, excludere și persecuție, ducând la incidente precum atacurile „italienilor” asupra locuitorilor nevinovați ai clădirilor atacate la Napoli.